Adrian L.

Când m-am născut doctorul a întrebat-o pe mama dacă mă ia acasă sau mă lasă în spital. M-am născut cu malformație. Am lipsă 5 degete la mâini și toate degetele de la piciorul stâng. Toată viața mi s-a spus nu. „N-ai să ai o viață normală” , „Nu poți să lucrezi aici” , „Nu poți să joci fotbal”... Așa că, la 24 de ani, am terminat masterul, lucrez în departamentul de comunicare a unei multinaționale. Scriu poezie de 10 ani și de 3 ani pun poeziile pe ritm de rap. „Nu, nu ai ce să cauți în rap, nu ai să faci nimic cu muzica”. Ba da, deja fac cu muzica ceva, mă vindec pe mine. Cu fiecare vers. Dacă mai există oameni ce rezonează cu mine, este un plus. Am învățat că minus cu minus fac plus, așa că eu mi-am luat toate minusurile și m-am încojurat de plusuri. Munca și pasiunile mele au stins toate „NU”-urile pământului.