Mălina-Elena T.

Totul definindu-se prin îndemnul lui Socrate: "Cunoaște-te pe tine însuți.", prin acesta s-a realizat o aspirație între artă și "principiul necesității interioare", atracția personală îndreptându-mă către arta decorativă pe fondul interesului meu pentru procesul abstractizării, prin dorința de cunoaștere, analizare, descoperire și combinare a formelor creând compoziții prin intermediul picturii încă de când eram o copilă. În urma alegerii făcute de a urma această cale, de a studia la Facultatea de Arte și Design, o altă provocare de înfruntat în lumea de zi cu zi apare cu întrebarea "Ce faci cu viața ta după ce termini facultatea?", majoritatea se așteaptă să nu ai prea am multe variante de răspuns și poate că nu prea m-am lămurit în privința asta, dar lupt să fac ceea ce îmi place, să visez în continuare că și în România te poți realiza cu această meserie, să cred, să nu renunț la artă, aceasta oferindu-mi un sentiment pozitiv, pe scurt mă face fericită indiferent de urmările pozitive sau negative, într-o lume în care unii se ocupă altfel de estetizarea vieții contemporane, în timp ce alții încearcă să demonstreze că viața artelor ascunde deja imagini care merită atenție și descoperire. Știu cât de greu mi-a fost și îmi este în acest domeniu, din afară pare ușor... dar ca în orice meserie pe care o practici cu drag nu este, întâmpini diferite dificultăți, multe nereguli existente la nivelul condiției umane, economice și sociale. Pentru artiștii ce aud tot timpul "o să mori de foame cu arta", doresc să scot în evidență doar părțile pozitive ale acestei "observații", deoarece cred că nu numai o atitudine critică poate fi benefică, ci și una ce se constituie într-un exemplu pozitiv atâta timp cât îți place cu adevărat ceea ce faci, fă și nu ține cont de negativismul celor din jur.